Erbo-dis-escrolo(-de-Prouvènço)
Scrophularia provincialis
Scrophulariaceae
Noms en français : Scophulaire de Provence, Scrophulaire luisante.
Descripcioun :Sara baiado dins quàuqui tèms.
Scrophularia provincialis & Cymbalaria muralis
Erbo-dis-escrolo(-de-Prouvènço)
Scrophularia provincialis
Scrophulariaceae
Noms en français : Scophulaire de Provence, Scrophulaire luisante.
Descripcioun :Sara baiado dins quàuqui tèms.
Port : Pichoto planto lignouso Taio : 20 à 100 cm Fueio : alterno Tipe bioulougico : Emicriptoufite Cicle bioulougico : Planto renadivo
Gènre : Scrophularia Famiho : Scrophulariaceae Ordre : Lamiales
Coulour de la flour : Brunello Petalo : irreguliero Ø (o loungour) flour : Pancaro entresigna Flourido : Printèms - Estiéu
Sòu : Ca Autour basso e auto : 0 à 1600 m Aparado : Noun Mai à juliet
Liò : Esboudèu - Roucaio - Garrigo - Limas de ribiero Estànci : Termoumediterran à Mountagnard Couroulougi : Ouroufito-Aupenco-Sud-Ouèst Ref. sc. : Scrophularia provincialis L., 1753 (= Scrophularia lucida L., 1759 )
Cymbalaria muralis
Plantaginaceae
Autre noum : ?.
Noms en français : Ruine de Rome, Cymbalaire des murs.
Descripcioun :Poulido planto de paret di fueio en formo de cor. Fai de flour vióuleto em’uno taco aranjado dessubre. Vèn d’Itàli (siècle XVen) pèr èstre plantado dins lis ort. Pamens èi desempièi la fin dóu siècle XIXen que s’èi mai espandido.
Usanço :A passa tèms, se fasié de tisano emé li flour coume diureti e contro lou mau-de-terro (escourbut). Li fueio soun vertuouso pèr ajuda contro li saunamen e pèr sóuda li plago.
Port : Erbo Taio : Pancaro entresigna Fueio : alterno Tipe bioulougico : Pancaro entresigna Cicle bioulougico : Pancaro entresigna
Gènre : Cymbalaria Famiho : Plantaginaceae
Coulour de la flour : Vióuleto Petalo : irreguliero Ø (o loungour) flour : Pancaro entresigna Flourido : Printèms - Estiéu
Sòu : Ca Autour basso e auto : Pancaro entresigna Aparado : Noun
Liò : Paret Estànci : Pancaro entresigna Couroulougi : Pancaro entresigna Ref. sc. : Cymbalaria muralis P.Gaertn., B.Mey. & Scherb., 1800